in altarul luminii

pentru Geanina și Marius sub cerul meu deschis prin rugăciune, mă simt mereu ca pe un câmp cu fragi, îi am aproape pe prietenii mei dragi, magice momente produc cu înțelepciune. cerul ninge lumina cu stele căzătoare, timpul se convertește la iubire divină, îmi va sta alături mângâiere calină, vreau să cred că steaua mea nu moare. sufletul se închină la sfere luminoase, în orice strălucire îl văd pe Dumnezeu, legile lui sacre le voi sluji mereu, cu gânduri și cu fapte laborioase. credința mocnește-n mine ca un tăciune, neg cu vehemență a vremii goliciune.

un moment de sinceritate

mă ascund între versuri ca într-un fort, să nu lupt cu moartea să mă prăbușesc, inventez optimismul cu mare efort, să ating fericirea cumva reușesc. înmulțesc poezia- e a mea misiune, o frământ ca pe o pâine în copaie, colaci de lumină în nouă versiune, coc pe vatra gândului cu o văpaie. sunt împlinită cu pasiunea mea, bulgări de invidii sparg cu cuvântul, beau lumină din astrală cișmea, spre Calea Lactee îmi iau avântul. azi cu lumină mă hrănesc- sacru deliciu, conștiința mea arde ca un artificiu.

logodnă cu singurătatea

cândva iubitul meu erai scut, mirabilă poveste, azi nu mai știi nimic de mine nici eu de tine nu știu, între noi umbra tăcerii crește distanță lungă este, dar scriu cu litere de aur dorul în calendarul viu. mă amețește avangarda ce îmi croiește suflu nou, nu vei putea simți cum curge timpul prin sângele meu, vocea mea înăbușită nu va mai produce un ecou, lacrimi amare sting în spirit focul dat de Prometeu. trimit un gând, o șoaptă pe urmele tale reci, ruginiul toamnei adânc s-a strecurat în mine, acum parcă și visurile noastre sunt prea seci și toate amintirile cu noi suspină după tine. e toamnă iar iubitul meu, cu poza ta vorbesc, dornică de mângâiere cu singurătatea mă logodesc.

ticluiri în vârf de condei

pentru Maura și Sorin dimineața răzbate prin aburi de cafea, se trezesc emoții în raiul gândirii, lumina coboară pe zări de catifea, cu sclipiri de safir în calea privirii. e cald și e bine și eu mai visez, întâlnirea cu prietenii iubiți, întâmplări spumoase veselă condeiez, sunt împăcată să-i știu fericiți. acum în călătoria mea prin lume, mă simt însoțită de lună și stele, peste tot viața mea lasă urme, visez primăvara, armonii cu lalele. expun experiențe în cartea cu nume, în sertarul minții sunt amintirile mele.