un moment de sinceritate

mă ascund între versuri ca într-un fort, să nu lupt cu moartea să mă prăbușesc, inventez optimismul cu mare efort, să ating fericirea cumva reușesc. înmulțesc poezia- e a mea misiune, o frământ ca pe o pâine în copaie, colaci de lumină în nouă versiune, coc pe vatra gândului cu o văpaie. sunt împlinită cu pasiunea mea, bulgări de invidii sparg cu cuvântul, beau lumină din astrală cișmea, spre Calea Lactee îmi iau avântul. azi cu lumină mă hrănesc- sacru deliciu, conștiința mea arde ca un artificiu.